Osteopatie generala structurala Centrul Sakura Bucuresti
Î

n ultimul timp se vorbeşte din ce în ce mai mult despre osteopatie şi beneficiile sale, iar asta este o mare bucurie, pentru că oamenii pot beneficia de o terapie care ajută în rezolvarea şi prevenţia multor afecţiuni. Însă, osteopatia nu este o terapie nouă sau apărută din neant, este o terapie medicală, studiată şi cercetată de sute de ani dar, practica concretă a osteopatiei a început în Statele Unite, în anul 1874.

În România, osteopatia a început să se dezvolte de prin anii 2000 cu paşi mici dar înţelepţi şi siguri, iar în momentul prezent, datorită şcolilor de osteopatie, dispunem de mulţi osteopaţi cu experienţă şi dedicare. Trebuie să menţionez că studiile şi cercetările în specialitatea de osteopatie, de terapie, nu se vor termina niciodată! Ca terapeut în osteopatie, dacă eşti dedicat meseriei tale, dacă îţi doreşti performanţă şi perfecţiune, studiile continuă toată viaţa!
Osteopatia a fost fondată de Andrew Taylor Still, un medic american din secolul al XIX-lea, chirurg din Războiul Civil și legiuitor de stat și teritorial din Kansas.


Andrew Taylor Still , DO  (6 august 1828 – 12 decembrie 1917) a fost fondatorul osteopatiei și medicinei osteopatice. A fost, de asemenea, medic și chirurg, autor, inventator și legiuitor teritorial și de stat în Kansas. A fost unul dintre fondatorii Universității Baker, cel mai vechi colegiu de patru ani din statul Kansas și a fost fondatorul Școlii Americane de Osteopatie (acum Universitatea AT Still ), primul medic osteopatic din lume, în şcoala din Kirksville, Missouri.”

“Still a fost, de asemenea, unul dintre primii medici care a promovat ideea de medicină preventivă și filozofia conform căreia medicii ar trebui să se concentreze pe tratarea bolii mai degrabă, decât doar pe simptome.”

Osteopatia, încă definită ca:
“Acea știință care constă într-o astfel de cunoaștere exactă, exhaustivă și verificabilă a structurii și funcției mecanismului uman, anatomic, fiziologic și psihologic, inclusiv chimia și fizica elementelor sale cunoscute, care a făcut descoperite anumite legi organice și resurse de remediere; în interiorul corpului însuși, prin care natura, sub tratamentul științific specific practicii osteopatice, în afară de toate metodele obișnuite de stimulare străină, artificială sau medicinală, și în acord armonios cu propriile sale principii mecanice, activități moleculare și procese metabolice, se poate recupera de la deplasări, dezorganizari, tulburări și boli ulterioare și și-a recăpătat echilibrul normal de formă și funcție în sănătate și putere.”

Istoria osteopatiei subliniază importanţa gândirii logice în medicină, a principiului fundamentului fiziopatologic, a ipotezelor de diagnostic și a selecției minuțioase a tratamentului, cu respectarea regulilor deontologiei și eticii. Osteopatia este, fără îndoială, un produs al societății, însă nu poate lăsa medicii indiferenți.

Osteopatia, pe înţelesul tuturor…

Osteopatia, aşadar, este o terapie manuală neconvenţională, fiind latură a medicinei, care utilizează diferite tipuri de tehnici de manipulare fizică a structurii osoase, a ţesutului muscular, visceral şi fascial, pentru a restabili sau menține micromobilitatea și micromişcarea structurilor corpului.


Numele său derivă din greaca veche „os”( ὀστέον ) și „durere, suferință”( πάθος ).


Se bazează pe principii fundamentale pentru a îngriji pacientul în ansamblu, într-un mod global. Osteopatia ține cont de aspectele fizice, emoționale și de mediu, deoarece fiecare element care alcătuiește ființa umană este interconectat.

Principiile Osteopatiei


1. Unitatea funcțională a corpului uman
Fiinta umană este un TOT. Aceasta formează o UNITATE completă, biologică, emoţională, spirituală (materie, energie, conştiinţă). Corpul uman este conceput pentru a funcţiona corect în TOTALITATEA sa. Orice accident fizic într-o zonă oarecare a corpului, va avea o repercusiune asupra întregului corp. Orice traumă, şoc emoţional, va avea o repercusiune asupra întregului corp. Sănătatea depinde de integritatea structurală. Structurile corpului sunt realizate pentru anumite funcţii şi invers.


“Andrew Taylor Still (1828–1917) care presupune existența unei „ continuități miofasciale ” – un strat de țesut care „leagă fiecare parte a corpului de orice altă parte”.


2. Autoapărare, autoreglare şi autovindecare
Organismul dispune de toate mijloacele şi resursele necesare pentru a depăşi boala, atât timp cât relaţia “structură-funcţie” este respectată, boala nefiind decât o etapa de vindecare – reglare, prin care organismul se reechilibrează singur. Principiile lui Hipocrate trebuie respectate întocmai! Organismul posedă propriile sale modele de apărare şi propriile sale sisteme de alarmă, îşi produce propriile substanţe vindecătoare. Imunitatea ocupă un loc central în programele de restabilire a echilibrului. Osteopatia ajută la eliminarea tensiunilor şi disfuncţiilor care perturbă ritmul armonios al corpului, astfel încât se recapătă micromişcarea în ţesuturi.


3. Structura disfuncţională este o cauză fundamentală a bolii. Structură - funcţie şi funcţie - structură.
Funcția depinde de structură. Orice perturbare a unei articulaţii, de exemplu, se repercutează asupra funcţionării ei: limitarea mişcării, durere etc. Funcţia depinde de structură: integritatea structurală, libertatea de ritm şi de mişcare musculo-scheletică, garantează armonia de funcţionare a sistemelor nervos şi circulator. Structura depinde de funcţie: orice imobilizare prelungită a unei articulaţii duce la fibroză articulară. Fasciile sunt considerate, de catre dr.A.T.Still, părintele osteopatiei, un element fundamental, restricţiile de mobilitate la acest nivel fiind la originea a numeroase perturbări funcţionale.


4. Viaţa este mişcare
În corpul nostru toate oasele, organele, sistemele și celulele sunt într-o continuă micromişcare, într-un ritm propriu. Dacă această micromişcare, în anumite zone, sisteme, se diminuează, datorită unor tensiuni, traume fizice, psihice sau emoţionale, sau stres prelungit, atunci se perturbă ritmul intern şi încet, încet, survin tensiunile, afecţiunile, durerile, bolile. Terapia osteopatică ajută în eliberarea acestor tensiuni şi la menţinerea ritmului propriu.

Dr A.T.Still, un om strălucitor și dăruit, el s-a încăpățânat în munca sa, în ciuda opoziției enorme din partea instituției medicale. Luând în considerare contribuția sa, este bine să ne dăm seama de cunoștințele medicale, pentru că așa cum le cunoaștem astăzi, erau şi la început.

Pentru a face față cerințelor unora dintre colegii săi doctori, Still i-a instruit în teoriile și tehnicile sale. Acest lucru a condus, în cele din urmă, la înființarea primului Colegiu de Osteopatie din Kirksville, în 1892. Și-a bazat școala pe principiile fundamentale ale conceptului osteopatic și a inclus în învățăturile sale toate metodele disponibile care erau utile în îngrijirea bolnavilor.
Aşadar, practica medicală fundamentală în osteopatie, încă de la începuturi, se bazează pe toate principiile de mai sus.
Pentru că este o latură a medicinei foarte complexă, osteopatia a fost împărţită în patru mari categorii:


1. OSTEOPATIE STRUCTURALĂ
2. OSTEOPATIE CRANIO-SACRALĂ
3. OSTEOPATIE FASCIALĂ
4. OSTEOPATIE VISCERALĂ

OSTEOPATIA STRUCTURALĂ - Tratament osteopatic general

Osteopatia este o terapie manuală care utilizează diferite tipuri de tehnici pentru a restabili sau menține mobilitatea structurilor corpului.
Se bazează pe principii fundamentale (aşa cum am scris şi mai sus) pentru a îngriji pacientul în ansamblu, într-un mod global. Osteopatia ține cont de aspectele fizice, emoționale și de mediu, deoarece fiecare element care alcătuiește ființa umană, este interconectat.
Structurile corpului sunt realizate pentru anumite funcții și invers, iar osteopatia structurală are ca scop mobilizarea articulară, vertebrală și osoasă.
Organismul dispune de toate resursele necesare pentru a se regla, osteopatia ajută la eliminarea tensiunilor și disfuncțiilor care ar putea perturba acest lucru.

Cum decurge o şedinţă de osteopatie generală?
• Ședinta de osteopatie dureaza în general între 45 de minute şi 60 de minute.
• Se începe cu anamneza: un consult scurt care permite terapetutului să cunoască motivul vizitei pacientului, mediul în care acesta se află și trecutul său.
• Se continuă cu o serie de teste, care ne permit să apreciem diagrama corporală a pacientului şi stablirea unui diagnostic osteopatic specific. Totodata, vă vom oferi îndrumare către doctor dacă este cazul şi prezenta patologie nu este de competenţa noastră.
• În ultima parte se va implementa cel mai potrivit tratament şi sfaturi terapeutice. Pacientului i se va comunica decizia pe care terapeutul a luat-o şi planul de tratament care va include sfaturi ergonomice, alimentaţie şi exerciţii specifice, dacă este cazul.
• Rolul Tratamentului Osteopatic General, cu tehnici adaptate fiecărui pacient, ajută la restabilirea echilibrului și a bunei mobilitati în întregul corp, la echilibrarea balanţei dintre sistemul nervos simpatic şi parasimpatic.
• În timpul testelor și tratamentului, la şedinţa de tratament osteopatic general, pacientul poartă, de obicei, haine sport, lejere (este necesar ca hainele să permită o gamă largă de mișcare!).
Osteopatia nu este o terapie care provoacă durere!!! În cadrul şedinţelor de tratament osteopatic general, pacientul nu este bruscat sau supus unor tehnici care provoacă discomfort!

 

 

Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Andrew_Taylor_Still
https://en.wikipedia.org/wiki/Osteopathy