eflexoterapia este o ştiinţă foarte veche, folosită pentru tratarea, diagnosticarea și prevenirea diverselor afecţiuni. Reflexoterapia acţionează asemănător cu acupunctura, numai că în loc de ace, se foloseşte apăsarea unor puncte reflexogene specifice, apăsare care stimulează zone specifice din organism. Organele şi sistemele corpului uman sunt interconectate între ele şi au în acelaşi timp legături fasciale, vasculare, nervoase şi energetice, directe cu zonele corespunzătoare reflexogene. Reflexoterapia este componenta reflexologiei care se ocupã cu tratamentul prin presoterapie al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase), sau cu articulatiile interfalangiene, într-o ordine care ține seama de ecoul biologic al fiecărui organ reprezentat şi fără obiecte intermediare (bețișoare, baghete).
Talpa piciorului este un organ extraordinar de sensibil, care are capacitatea de a percepe senzaţii tactile dar şi energii subtile. La nivelul tălpilor se găsesc mii de terminaţii nervoase care trimit, în fracţiuni de secundă, impulsuri de informaţie de la picioare la creier. Starea în care se găsesc tălpile picioarelor influenţează felul în care ne simţim. În talpă se găsesc și linii fasciale importante, acolo unde pot intreveni disfuncții și tensiuni în fascie, care la rândul lor, dau disfuncții în sistem și implicit, restricții în organele interne sau țesuturi.
În timpul executării presoterapiei, se lucrează foarte mult pe liniile de fascie, pe punctele reflexe, deoarece defecţiunile organelor se manifestă şi sub forma aglomerărilor în punctele reflexe corespunzătoare ale cristalelor (acidul uric, săruri, alte impurităţi).
Sistemul endocrin
Reflexoterapia poate avea un aport extrem de important în echilibrarea glandelor endocrine, deoarece multe secreţii hormonale au un efect direct asupra stării noastre mentale şi emoţionale. Stresul şi sistemul endocrin sunt într-o strânsă legătură. Aşadar, afecţiunile care vor beneficia cel mai mult de reflexoterapie sunt tulburările legate de tensiunea sistemului endocrin şi stres. Astfel, se poate stimula glanda tiroidă, care poate controla metabolismul, sistemul nervos, aparatul cardiovascular şi glandele.
Stimularea zonei reflexogene a glandelor paratiroide influenţează producerea hormonilor salivari care sunt legaţi de metabolismul ţesutului osos şi fortificarea oaselor prin accelerarea pe cale reflexă a metabolismului calciului.
De asemenea, stimularea asupra zonei pancreasului stimulează secreţia insulinei şi a celorlaltor enzime pancreatice.
Suprarenalele influenţate prin reflexoterapie îşi măresc rolul de a îndepărta substanţele nocive din corp, mărind rezistenţa musculară şi menţinând echilibrul dintre componentele sângelui.
Stimularea asupra zonelor sexuale reglează functia de reproducere. Reflexoterapia are efect direct asupra normalizării uterului şi ovarelor în timpul menstruaţiei şi la bărbat asupra menţinerii unei bune activităţi a prostatei şi a testiculelor. De asemenea, are efect direct în normalizarea vaginitei, anexitei, dismenoreii şi tulburărilor de menstruaţie.
Sistemul nervos
Folosind regulat reflexoterapia, putem echilibra funcţionarea sistemului nervos, menţinând şi stimulând componenta senzitivă şi motorie, prin care se accelerează transmiterea informaţiilor de la periferie la centru şi invers. În acest fel, se asigură legătura organismului cu mediul extern, coordonarea şi îmbunătăţirea funcţionării organelor interne.
Astfel, reflexoterapia este un mijloc excelent de combatere a: stresului, depresiilor, stărilor de anxietate şi nervozitate, insomniilor și instabilităţii emoționale.
Reflexoterapia reduce stresul prin introducerea unei relaxări profunde. Acesta este şi motivul pentru care mulţi pacienţi adorm în timpul şedinţelor de tratament şi mărturisesc la trezire că cele 45 - 50 de minute de somn au fost mai odihnitoare decât o noapte întreagă de somn agitat.
În timpul unei şedinţe de reflexoterapie, specialistul stimulează în talpa piciorului terminatii nervoase si linii fasciale, încurajând deschiderea şi curăţarea tuturor căilor neuronale din sistemul nervos.
Prin descoperirea endorfinelor a căror acţiune este de natură analgezică, reflexoterapia a devenit una din cele importante componente ale terapiei durerii.
Mesajele endorfinelor cumulate cu mesajele hormonilor, ajung prin măduva spinării şi diverse zone de conexiune, în sistemul neuro-vegetativ (sistemul nervos), care determină printre altele şi viaţa sentimentală ce induce la nivelul corpului o stare psihică de vârf.
Afecţiuni ale pielii
O funcţionare normală a aparatului renal sau ficatului se oglindeşte în aspectul pielii. O serie de boli ale pielii se pot trata prin reflexoterapie, cum ar fi acneea, psoriazisul, dermatite, etc.
Circulaţia sangvină şi reglarea acesteia prin reflexoterapie
Prin stimulare se facilitează circulaţia sangvină şi transportul toxinelor spre organele de eliminare sau detoxifiere. Perturbarea circulaţiei în zonele reflexe, face ca suferinţa organului corespunzător să avanseze. Stimularea zonelor reflexogene pe parcursul a mai multor şedinţe, implică fisurarea cristalelor de toxine, a depunerilor pe care circulaţia sangvină le va trimite spre organele de eliminare, îmbunătăţind starea de sănătate. Buna circulaţie sangvină este vitală pentru fiecare organ sau zonă din organism, deoarece transportă material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deşeuri metabolice şi alte substanţe neidentificate încă.
Cu cât circulaţia sangvină este mai anevoioasă, cu atât mai greu va surveni vindecarea. Miile de metri de material tubular prin care circulă sângele (artere, vene, capilare) în corpul nostru, se menţin în activitate prin vasoconstricţie şi vasodilataţie, functionarea lor depinzând de activitatea musculară. O circulaţie bună se menţine prin activităţi musculare adecvate pentru fiecare zonă din corp, care se reflectă prin activităţi fizice, gimnastică, sport.
Dacă activitatea muschilor slăbeşte, ţesuturile se fibrozează, circulaţia sangvină în acea zonă devine greoaie, articulaţiile de la mâini, picioare şi coloană devin rigide, dureroase, exercitând presiuni asupra unor terminaţii nervoase sau vasculare. În consecinţă, activitatea nervilor şi cea sangvină este stânjenită, fluxul sangvin perturbându-se datorită produselor toxice care se acumulează în organele afectate şi în punctele lor reflexe.
Și reversul este, din păcate, valabil. Dacă circulaţia sangvină este deficitară într-un anumit segment din corp sau într-un organ, funcţia acelui segment, respectiv organ, este perturbată, ajungându-se (dacă situaţia nu se remediază) la distrugerea structurilor proprii. Picioarele se resimt devenind reci şi chiar dureroase. Dacă nu se acordă atenţia cuvenită acestor stări în fază incipientă, se vor descoperi ulterior tulburări la distanţă în corp, în organele de legătură.
Avantajele reflexoterapiei
Poate fi aplicată la toate categoriile de vârstă, profilactic, cât şi pentru afecţiuni acute sau cronice. Marele avantaj constă în eliminare de tensiuni din țesuturi și eliberarea toxinelor, în condiţiile în care civilizaţia noastră traversează o epocă foarte poluantă, inclusiv pe plan medicamentos.
Prin reflexoterapie nu se tratează simptomatologia bolilor, ci se restabilește circulația fluidelor, corpul intrând în proces de autovindecare și reglare.
Reluarea normală a circulaţiei sângelui în organul sau zona afectată este un mare câştig, deoarece sângele transportă substanţele de asimilare şi apărare.
O bună circulaţie sangvină conduce la accelerarea reconstituirii normale a ţesuturilor şi organelor lezate de boală; în plus, atrage reechilibrarea bioenergetică în zona afectată.
Oricine ştie că în jurul apelor repezi se formează curenţi care scad în intensitate sau dispar în raport cu reducerea cantităţii şi vitezei de scurgere a apei. La fel câmpul bioenergetic se perturbă în zonele cu circulaţie sangvină deficitară şi se reface odată cu redresarea circulaţiei, acesta fiind un argument care susţine ideea că reflexologia constituie o punte de legătură între medicina clasică şi cea orientală.
Verificarea stării de sănătate prin reflexoterapie
Alt avantaj al reflexoterapiei este verificarea stării de sănătate a unui pacient într-un timp foarte scurt. De obicei, la această metodă recurg bolnavii care nu au obţinut vindecarea afecţiunilor prin remedii medicamentoase, sau cei care doresc să fie sănătoşi, folosind căi netoxice. Unii o folosesc în paralel cu tratamentul medicamentos, în special cel bazat pe antibiotice, atunci când situaţia o impune.
Reflexoterapia - contraindicaţii şi efecte adverse
Pentru că normalizează funcţiile organismului, reflexoterapia nu are efecte adverse dacă este corect aplicată. Pot apărea unele neplăceri la primele şedinţe de terapie, neplăceri trecătoare. Acestea se datorează creşterii eliminării toxinelor şi a apei în exces din organism. Reflexoterapia poate fi dăunătoare sănătăţii în mod indirect, prin întreruperea medicaţiei de bază. Reflexoterapia este considerată complementară medicinei clasice şi nu o înlocuitoare a acesteia! Este contraindicată (ca și masajul) în cazul persoanelor care au diagnosticate boli neoplazice (cancerele), tulburări de coagulabilitate, boli psihice şi boli infecto-contagioase.